Acești nanoroboți ar putea fi viitorul medicinei

de: Andrada Bonea
31 03. 2016

Următoarea mare „revoluție” în știință ar putea veni din universul nanotehnologiei, care promite să schimbe total modul în care manevrăm obiectele din jur.

De la folosirea grafenului pentru a crea lentile de contact extrem de subțiri, pentru viziunea nocturnă, la folosirea algelor pentru a transporta medicamente folosite în chimioterapie către anumite părți ale corpului, nanotehnologia chiar sună bine. Un nou studiu publicat în Nano Letters ar putea reprezenta următorul mare salt: cercetătorii au arătat cum pot construi roboți foarte mici, care pot repara automat eventualele fisuri în circuitele electrice, dar speră că pot fi adaptați și pentru sistemele biologice.

Nanoroboții nu sunt, totuși, o invenție nouă. În 2012, un studiu a fost publicat pentru a demonstra cum segmentele de ADN folosite pentru a crea structuri 3D pot fi modificate astfel încât să își schimbe forma și să atace tumorile. Unele pot fi folosite precum celebrul Cal troian, dar adaptat pentru a ucide celulele canceroase din interior, potrivit IFL Science.

Totuși, pentru studiul curent, experții de la Universitatea din California, San Diego și Universitatea din Pittsburgh și-au concentrat eforturile pe abilitate nanoroboților de a repara, nu e de a distruge. Când ai o rană care sângerează, trombocitele sunt imediat avertizate și încep să „panseze” rana. Echipa s-a întrebat dacă ar putea face în așa fel încât un nanorobot să facă același lucru pentru circuitele electronice, așa că au programat câțiva pentru acest scop, folosind particule Janus. Particulele aveau aur pe o parte și platină pe cealaltă. Când erau îmbibate într-o soluție din peroxid de hidrogen, emisfera de platină elibera oxigen, suficient de puternic încât să miște particulele. Acestea erau de mii de ori mai mici decât un fir de păr uman.

via GIPHY

După ce au realizat un mix de particule Janus și peroxid de hidrogen, cercetătorii au setat un circuit electronic de bază, creat pentru a furniza energie unui LED cu baterie. Apoi, au „zgâriat” circuitul, astfel încât să nu mai poată alimenta LED-ul. În final, au introdus soluția cu particule Janus și au descoperit că, după doar 30 de minute, lumina mergea din nou.

Cercetătorii au putut, așadar, să prezică în mod corect că dacă partea din platină poate ghida nanoroboții prin soluție, emisfera de aur ar fi atrasă de eliberarea de energie produsă de fisura din circuit. Particulele au reacționat similar trombocitelor, unindu-se pentru a repara problema. Dacă experții adaptează acest concept sistemelor biologice, în curând rănile ne-ar putea fi vindecate cu ajutorul nanoroboților.